Filipeni 2
1 Deci, dacă este vreo îndemnare în Hristos, dacă este vreo mîngîiere în dragoste, dacă este vreo legătură a Duhului, dacă este vreo milostivire și vreo îndurare,
2 faceți-mi bucuria deplină, și aveți o simțire, o dragoste, un suflet și un gînd.
3 Nu faceți nimic din duh de ceartă sau din slavă deșartă; ci în smerenie fiecare să privească pe altul mai pe sus de el însuș.
4 Fiecare din voi să se uite nu la foloasele lui, ci și la foloasele altora.
5 Să aveți în voi gîndul acesta, care era și în Hristos Isus:
6 El, măcar că avea chipul lui Dumnezeu, totuș n’a crezut ca un lucru de apucat să fie deopotrivă cu Dumnezeu,
7 ci S’a desbrăcat pe sine însuș și a luat un chip de rob, făcîndu-Se asemenea oamenilor.
8 La înfățișare a fost găsit ca un om, S’a smerit și S’a făcut ascultător pînă la moarte, și încă moarte de cruce.
9 Deaceea și Dumnezeu L-a înălțat nespus de mult, și I-a dat Numele, care este mai pe sus de orice nume;
10 pentruca, în Numele lui Isus, să se plece orice genunchi al celor din ceruri, de pe pămînt și de supt pămînt,
11 și orice limbă să mărturisească, spre slava lui Dumnezeu Tatăl, că Isus Hristos este Domnul.
12 Astfel dar, prea iubiților, după cum totdeauna ați fost ascultători, duceți pînă la capăt mîntuirea voastră, cu frică și cutremur, nu numai cînd sînt eu de față, ci cu mult mai mult acum, în lipsa mea.
13 Căci Dumnezeu este Acela care lucrează în voi, și vă dă, după plăcerea Lui, și voința și înfăptuirea.
14 Faceți toate lucrurile fără cîrtiri și fără șovăieli,
15 ca să fiți fără prihană și curați, copii ai lui Dumnezeu, fără vină, în mijlocul unui neam ticălos și stricat, în care străluciți ca niște lumini în lume,
16 ținînd sus Cuvîntul vieții; așa ca, în ziua lui Hristos, să mă pot lăuda că n’am alergat, nici nu m’am ostenit în zădar.
17 Și chiar dacă va trebui să fiu turnat ca o jertfă de băutură peste jertfa și slujba credinței voastre, eu mă bucur și mă bucur cu voi toți.
18 Tot așa și voi, bucurați-vă, și bucurați-vă împreună cu mine.
19 Nădăjduiesc, în Domnul Isus, să vă trimet în curînd pe Timotei, ca să fiu și eu cu inimă bună cînd o să am știri despre voi.
20 Căci n’am pe nimeni, care să-mi împărtășească simțirile ca el, și să se îngrijească într’adevăr de starea voastră.
21 Ce-i drept, toți umblă după foloasele lor, și nu după ale lui Isus Hristos.
22 Știți rîvna lui încercată; cum, ca un copil cu tatăl lui, a lucrat ca un rob împreună cu mine pentru înaintarea Evangheliei.
23 Pe el dar, nădăjduiesc să vi-l trimet, de îndatăce voi vedea ce întorsătură vor lua lucrurile cu privire la mine.
24 Și am încredere în Domnul că în curînd voi veni și eu.
25 Am socotit de trebuință să vă trimet pe Epafrodit, fratele și tovarășul meu de lucru și de luptă, trimesul și slujitorul vostru pentru nevoile mele.
26 Căci dorea ferbinte să vă vădă pe toți; și era foarte mîhnit, pentrucă aflaserăți că a fost bolnav.
27 Ce-i drept, a fost bolnav, și foarte aproape de moarte, dar Dumnezeu a avut milă de el. Și nu numai de el, ci și de mine, ca să n’am întristare peste întristare.
28 L-am trimes dar cu atît mai în grabă, ca să-l vedeți și să vă bucurați iarăș, și să fiu și eu mai puțin mîhnit.
29 Primiți-l deci în Domnul, cu toată bucuria; și prețuiți pe astfel de oameni.
30 Căci pentru lucrul lui Hristos a fost el aproape de moarte, și și-a pus viața în joc, ca să împlinească ce lipsea slujbei voastre pentru mine.
Philippians 2
1 If there is therefore any exhortation in Christ, if any consolation of love, if any fellowship of the Spirit, if any tender mercies and compassions,2 make full my joy, that ye be of the same mind, having the same love, being of one accord, of one mind;3 doing nothing through faction or through vainglory, but in lowliness of mind each counting other better than himself;4 not looking each of you to his own things, but each of you also to the things of others.5 Have this mind in you, which was also in Christ Jesus:6 who, existing in the form of God, counted not the being on an equality with God a thing to be grasped,7 but emptied himself, taking the form of a servant, being made in the likeness of men;8 and being found in fashion as a man, he humbled himself, becoming obedient even unto death, yea, the death of the cross.9 Wherefore also God highly exalted him, and gave unto him the name which is above every name;10 that in the name of Jesus every knee should bow, of things in heaven and things on earth and things under the earth,11 and that every tongue should confess that Jesus Christ is Lord, to the glory of God the Father.12 So then, my beloved, even as ye have always obeyed, not as in my presence only, but now much more in my absence, work out your own salvation with fear and trembling;13 for it is God who worketh in you both to will and to work, for his good pleasure.14 Do all things without murmurings and questionings:15 that ye may become blameless and harmless, children of God without blemish in the midst of a crooked and perverse generation, among whom ye are seen as lights in the world,16 holding forth the word of life; that I may have whereof to glory in the day of Christ, that I did not run in vain neither labor in vain.17 Yea, and if I am offered upon the sacrifice and service of your faith, I joy, and rejoice with you all:18 and in the same manner do ye also joy, and rejoice with me.19 But I hope in the Lord Jesus to send Timothy shortly unto you, that I also may be of good comfort, when I know your state.20 For I have no man likeminded, who will care truly for your state.21 For they all seek their own, not the things of Jesus Christ.22 But ye know the proof of him, that, as a child serveth a father, so he served with me in furtherance of the gospel.23 Him therefore I hope to send forthwith, so soon as I shall see how it will go with me:24 but I trust in the Lord that I myself also shall come shortly.25 But I counted it necessary to send to you Epaphroditus, my brother and fellow-worker and fellow-soldier, and your messenger and minister to my need;26 since he longed after you all, and was sore troubled, because ye had heard that he was sick:27 for indeed he was sick nigh unto death: but God had mercy on him; and not on him only, but on me also, that I might not have sorrow upon sorrow.28 I have sent him therefore the more diligently, that, when ye see him again, ye may rejoice, and that I may be the less sorrowful.29 Receive him therefore in the Lord with all joy; and hold such in honor:30 because for the work of Christ he came nigh unto death, hazarding his life to supply that which was lacking in your service toward me.