Filipeni 4
1 De aceea, prea iubiții și mult doriții mei frați, bucuria și cununa mea, rămîneți astfel tari în Domnul, prea iubiților!
2 Îndemn pe Evodia și îndemn pe Sintichia să fie cu un gînd în Domnul.
3 Și pe tine, adevărat tovarăș de jug, te rog să vii în ajutorul femeilor acestora, cari au lucrat împreună cu mine pentru Evanghelie, cu Clement și cu ceilalți tovarăși de lucru ai mei, ale căror nume sînt scrise în cartea vieții.
4 Bucurați-vă totdeauna în Domnul! Iarăș zic: Bucurați-vă!
5 Blîndeța voastră să fie cunoscută de toți oamenii. Domnul este aproape.
6 Nu vă îngrijorați de nimic; ci în orice lucru, aduceți cererile voastre la cunoștința lui Dumnezeu, prin rugăciuni și cereri, cu mulțămiri.
7 Și pacea lui Dumnezeu, care întrece orice pricepere, vă va păzi inimile și gîndurile în Hristos Isus.
8 Încolo, frații mei, tot ce este adevărat, tot ce este vrednic de cinste, tot ce este drept, tot ce este curat, tot ce este vrednic de iubit, tot ce este vrednic de primit, orice faptă bună, și orice laudă, aceea să vă însuflețească.
9 Ce ați învățat, ce ați primit și auzit dela mine, și ce ați văzut în mine, faceți. Și Dumnezeul păcii va fi cu voi.
10 Am avut o mare bucurie în Domnul, că, însfîrșit, ați putut să vă înoiți iarăș simțimintele voastre față de mine. Vă gîndeați voi la așa ceva, dar vă lipsea prilejul.
11 Nu zic lucrul acesta avînd în vedere nevoile mele; căci m’am deprins să fiu mulțămit cu starea în care mă găsesc.
12 Știu să trăiesc smerit, și știu să trăiesc în belșug. În totul și pretutindeni m’am deprins să fiu sătul și flămînd, să fiu în belșug și să fiu în lipsă.
13 Pot totul în Hristos, care mă întărește.
14 Dar bine ați făcut că ați luat parte la strîmtorarea mea.
15 Știți voi înșivă, Filipenilor, că, la începutul Evangheliei, cînd am plecat din Macedonia, nicio Biserică n’a avut legătură cu mine în ce privește „darea“ și „primirea“ afară de voi.
16 Căci mi-ați trimes în Tesalonic, odată, și chiar de două ori, ceva pentru nevoile mele.
17 Nu că umblu după daruri. Dimpotrivă, umblu după cîștigul care prisosește în folosul vostru.
18 Am de toate, și sînt în belșug. Sînt bogat, de cînd am primit prin Epafrodit ce mi-ați trimes, … un miros de bună mireasmă, o jertfă bine primită și plăcută lui Dumnezeu.
19 Și Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuințele voastre, după bogăția Sa, în slavă, în Isus Hristos.
20 A lui Dumnezeu și Tatăl nostru să fie slava în vecii vecilor! Amin.
21 Spuneți sănătate fiecărui sfînt în Hristos Isus.
Frații, cari sînt cu mine, vă trimet sănătate.
22 Toți sfinții vă trimet sănătate, mai ales cei din casa Cezarului.
23 Harul Domnului Isus Hristos să fie cu voi cu toți! Amin.
Philippians 4
1 Wherefore, my brethren beloved and longed for, my joy and crown, so stand fast in the Lord, my beloved.2 I exhort Euodia, and I exhort Syntyche, to be of the same mind in the Lord.3 Yea, I beseech thee also, true yokefellow, help these women, for they labored with me in the gospel, with Clement also, and the rest of my fellow-workers, whose names are in the book of life.4 Rejoice in the Lord always: again I will say, Rejoice.5 Let your forbearance be known unto all men. The Lord is at hand.6 In nothing be anxious; but in everything by prayer and supplication with thanksgiving let your requests be made known unto God.7 And the peace of God, which passeth all understanding, shall guard your hearts and your thoughts in Christ Jesus.8 Finally, brethren, whatsoever things are true, whatsoever things are honorable, whatsoever things are just, whatsoever things are pure, whatsoever things are lovely, whatsoever things are of good report; if there be any virtue, and if there be any praise, think on these things.9 The things which ye both learned and received and heard and saw in me, these things do: and the God of peace shall be with you.10 But I rejoice in the Lord greatly, that now at length ye have revived your thought for me; wherein ye did indeed take thought, but ye lacked opportunity.11 Not that I speak in respect of want: for I have learned, in whatsoever state I am, therein to be content.12 I know how to be abased, and I know also how to abound: in everything and in all things have I learned the secret both to be filled and to be hungry, both to abound and to be in want.13 I can do all things in him that strengtheneth me.14 Howbeit ye did well that ye had fellowship with my affliction.15 And ye yourselves also know, ye Philippians, that in the beginning of the gospel, when I departed from Macedonia, no church had fellowship with me in the matter of giving and receiving but ye only;16 for even in Thessalonica ye sent once and again unto my need.17 Not that I seek for the gift; but I seek for the fruit that increaseth to your account.18 But I have all things, and abound: I am filled, having received from Epaphroditus the things that came from you, and odor of a sweet smell, a sacrifice acceptable, well-pleasing to God.19 And my God shall supply every need of yours according to his riches in glory in Christ Jesus.20 Now unto our God and Father be the glory for ever and ever. Amen.21 Salute every saint in Christ Jesus. The brethren that are with me salute you.22 All the saints salute you, especially they that are of Caesar’s household.23 The grace of the Lord Jesus Christ be with your spirit.