Romani 13
1 Oricine să fie supus stăpînirilor celor mai înalte; căci nu este stăpînire care să nu vină dela Dumnezeu. Și stăpînirile cari sînt, au fost rînduite de Dumnezeu.
2 Deaceea, cine se împotrivește stăpînirii, se împotrivește rînduielii puse de Dumnezeu; și ceice se împotrivesc, își vor lua osînda.
3 Dregătorii nu sînt de temut pentru o faptă bună, ci pentru una rea. Vrei dar să nu-ți fie frică de stăpînire? Fă binele, și vei avea laudă dela ea.
4 El este slujitorul lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar, dacă faci răul, teme-te, căci nu degeaba poartă sabia. El este în slujba lui Dumnezeu, ca să-L răzbune și să pedepsească pe cel ce face rău.
5 Deaceea trebuie să fiți supuși nu numai de frica pedepsei, ci și din îndemnul cugetului.
6 Tot pentru aceasta să plătiți și birurile. Căci dregătorii sînt niște slujitori ai lui Dumnezeu, făcînd necurmat tocmai slujba aceasta.
7 Dați tuturor ce sînteți datori să dați: cui datorați birul, dați-i birul; cui datorați vama, dați-i vama; cui datorați frica, dați-i frica; cui datorați cinstea, dați-i cinstea.
8 Să nu datorați nimănui nimic, decît să vă iubiți unii pe alții: căci cine iubește pe alții, a împlinit Legea.
9 De fapt: „Să nu preacurvești, să nu furi, să nu faci nici o mărturisire mincinoasă, să nu poftești“, și orice altă poruncă mai poate fi, se cuprind în porunca aceasta: „Să iubești pe aproapele tău ca pe tine însuți.“
10 Dragostea nu face rău aproapelui: dragostea deci este împlinirea Legii.
11 Și aceasta cu atît mai mult, cu cît știți în ce împrejurări ne aflăm: este ceasul să vă treziți în sfîrșit din somn; căci acum mîntuirea este mai aproape de noi decît atunci cînd am crezut.
12 Noaptea aproape a trecut, se apropie ziua. Să ne desbrăcăm dar de faptele întunerecului, și să ne îmbrăcăm cu armele luminii.
13 Să trăim frumos, ca în timpul zilei, nu în chefuri și în beții; nu în curvii și în fapte de rușine; nu în certuri și în pizmă;
14 ci îmbrăcați-vă în Domnul Isus Hristos, și nu purtați grijă de firea pămîntească, pentruca să-i treziți poftele.
Romans 13
1 Let every soul be in subjection to the higher powers: for there is no power but of God; and the powers that be are ordained of God.2 Therefore he that resisteth the power, withstandeth the ordinance of God: and they that withstand shall receive to themselves judgment.3 For rulers are not a terror to the good work, but to the evil. And wouldest thou have no fear of the power? do that which is good, and thou shalt have praise from the same:4 for he is a minister of God to thee for good. But if thou do that which is evil, be afraid; for he beareth not the sword in vain: for he is a minister of God, an avenger for wrath to him that doeth evil.5 Wherefore ye must needs be in subjection, not only because of the wrath, but also for conscience’ sake.6 For this cause ye pay tribute also; for they are ministers of God’s service, attending continually upon this very thing.7 Render to all their dues: tribute to whom tribute is due; custom to whom custom; fear to whom fear; honor to whom honor.8 Owe no man anything, save to love one another: for he that loveth his neighbor hath fulfilled the law.9 For this, Thou shalt not commit adultery, Thou shalt not kill, Thou shalt not steal, Thou shalt not covet, and if there be any other commandment, it is summed up in this word, namely, Thou shalt love thy neighbor as thyself.10 Love worketh no ill to his neighbor: love therefore is the fulfilment of the law.11 And this, knowing the season, that already it is time for you to awake out of sleep: for now is salvation nearer to us than when we first believed.12 The night is far spent, and the day is at hand: let us therefore cast off the works of darkness, and let us put on the armor of light.13 Let us walk becomingly, as in the day; not in revelling and drunkenness, not in chambering and wantonness, not in strife and jealousy.14 But put ye on the Lord Jesus Christ, and make not provision for the flesh, to fulfil the lusts thereof.