Romani 15
1 Noi, care suntem tari, suntem datori să răbdăm slăbiciunile celor slabi și să nu ne plăcem nouă înșine.2 Fiecare din noi să placă aproapelui, în ce este bine, în vederea zidirii altora.3 Căci și Hristos nu Și-a plăcut Lui însuși; ci, după cum este scris: „Ocările celor ce Te ocărăsc pe Tine au căzut peste Mine.”4 Și tot ce a fost scris mai înainte a fost scris pentru învățătura noastră, pentru ca, prin răbdarea și prin mângâierea pe care o dau Scripturile, să avem nădejde.5 Dumnezeul răbdării și al mângâierii să vă facă să aveți aceleași simțăminte unii față de alții, după pilda lui Hristos Isus;6 pentru ca toți împreună, cu o inimă și cu o gură, să slăviți pe Dumnezeu, Tatăl Domnului nostru Isus Hristos.7 Așadar, primiți-vă unii pe alții, cum v-a primit și pe voi Hristos, spre slava lui Dumnezeu.8 Hristos a fost, în adevăr, un slujitor al tăierii împrejur, ca să dovedească credincioșia lui Dumnezeu și să întărească făgăduințele date părinților;9 și ca Neamurile să slăvească pe Dumnezeu, pentru îndurarea Lui, după cum este scris: „De aceea Te voi lăuda printre Neamuri și voi cânta Numelui Tău.”10 Este zis iarăși: „Înveseliți-vă, Neamuri, împreună cu poporul Lui.”11 Și iarăși: „Lăudați pe Domnul, toate neamurile; slăviți-L, toate noroadele.”12 Tot astfel și Isaia zice: „Din Iese va ieși o Rădăcină care Se va scula să domnească peste Neamuri; și Neamurile vor nădăjdui în El.”13 Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria și pacea pe care o dă credința, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiți tari în nădejde!14 În ce vă privește pe voi, fraților, eu însumi sunt încredințat că sunteți plini de bunătate, plini și de orice fel de cunoștință, și astfel sunteți în stare să vă sfătuiți unii pe alții.15 Totuși, ici colo, v-am scris mai cu îndrăzneală, ca să vă aduc din nou aminte de lucrurile acestea, în puterea harului pe care mi l-a dat Dumnezeu,16 ca să fiu slujitorul lui Isus Hristos între Neamuri. Eu îmi împlinesc cu scumpătate slujba Evangheliei lui Dumnezeu, pentru ca Neamurile să-I fie o jertfă bine primită, sfințită de Duhul Sfânt.17 Eu, dar, mă pot lăuda în Isus Hristos, în slujirea lui Dumnezeu.18 Căci n-aș îndrăzni să pomenesc niciun lucru pe care să nu-l fi făcut Hristos prin mine, ca să aducă Neamurile la ascultarea de El: fie prin cuvântul meu, fie prin faptele mele,19 fie prin puterea semnelor și a minunilor, fie prin puterea Duhului Sfânt. Așa că, de la Ierusalim și țările dimprejur până la Iliric, am răspândit cu prisosință Evanghelia lui Hristos.20 Și am căutat să vestesc Evanghelia acolo unde Hristos nu fusese vestit, ca să nu zidesc pe temelia pusă de altul,21 după cum este scris: „Aceia cărora nu li se propovăduise despre El Îl vor vedea, și cei ce n-auziseră de El Îl vor cunoaște.”22 Iată ce m-a împiedicat de multe ori să vin la voi.23 Dar acum, fiindcă nu mai am nimic care să mă țină pe aceste meleaguri și fiindcă de ani de zile doresc fierbinte să vin la voi,24 nădăjduiesc să vă văd în treacăt, când mă voi duce în Spania, și să fiu însoțit de voi până acolo, după ce îmi voi împlini, măcar în parte, dorința de a fi stat la voi.25 Acum mă duc la Ierusalim să duc niște ajutoare sfinților.26 Căci cei din Macedonia și Ahaia au avut bunătatea să facă o strângere de ajutoare pentru săracii dintre sfinții care sunt în Ierusalim.27 Negreșit, au avut bunătatea; dar era și o datorie față de ei; pentru că, dacă Neamurile au avut parte de binecuvântările lor duhovnicești, este de datoria lor să-i ajute și ele cu bunurile lor pământești.28 După ce-mi voi împlini, dar, însărcinarea aceasta și le voi încredința aceste daruri, voi pleca în Spania și voi trece pe la voi.29 Știu că, dacă vin la voi, voi veni cu o deplină binecuvântare de la Hristos.30 Vă îndemn, dar, fraților, pentru Domnul nostru Isus Hristos și pentru dragostea Duhului, să vă luptați împreună cu mine în rugăciunile voastre către Dumnezeu pentru mine,31 ca să fiu izbăvit de răzvrătiții din Iudeea și pentru ca slujba pe care o am pentru Ierusalim să fie bine primită de sfinți;32 și astfel să ajung la voi cu bucurie, cu voia lui Dumnezeu, și să mă răcoresc puțin în mijlocul vostru.33 Dumnezeul păcii să fie cu voi cu toți! Amin.
Romans 15
Self-denial on Behalf of Others
1 Now we who are strong ought to bear the weaknesses of those without strength and not just please ourselves.2 Each of us is to please his neighbor for his good, to his edification.3 For even Christ did not please Himself; but as it is written, "THE REPROACHES OF THOSE WHO REPROACHED YOU FELL ON ME."4 For whatever was written in earlier times was written for our instruction, so that through perseverance and the encouragement of the Scriptures we might have hope.5 Now may the God who gives perseverance and encouragement grant you to be of the same mind with one another according to Christ Jesus,6 so that with one accord you may with one voice glorify the God and Father of our Lord Jesus Christ.
7 Therefore, accept one another, just as Christ also accepted us to the glory of God.8 For I say that Christ has become a servant to the circumcision on behalf of the truth of God to confirm the promises given to the fathers,9 and for the Gentiles to glorify God for His mercy; as it is written,
"THEREFORE I WILL GIVE PRAISE TO YOU AMONG THE GENTILES,
AND I WILL SING TO YOUR NAME."10 Again he says,
"REJOICE, O GENTILES, WITH HIS PEOPLE."11 And again,
"PRAISE THE LORD ALL YOU GENTILES,
AND LET ALL THE PEOPLES PRAISE HIM."12 Again Isaiah says,
"THERE SHALL COME THE ROOT OF JESSE,
AND HE WHO ARISES TO RULE OVER THE GENTILES,
IN HIM SHALL THE GENTILES HOPE."13 Now may the God of hope fill you with all joy and peace in believing, so that you will abound in hope by the power of the Holy Spirit.
14 And concerning you, my brethren, I myself also am convinced that you yourselves are full of goodness, filled with all knowledge and able also to admonish one another.15 But I have written very boldly to you on some points so as to remind you again, because of the grace that was given me from God,16 to be a minister of Christ Jesus to the Gentiles, ministering as a priest the gospel of God, so that my offering of the Gentiles may become acceptable, sanctified by the Holy Spirit.17 Therefore in Christ Jesus I have found reason for boasting in things pertaining to God.18 For I will not presume to speak of anything except what Christ has accomplished through me, resulting in the obedience of the Gentiles by word and deed,19 in the power of signs and wonders, in the power of the Spirit; so that from Jerusalem and round about as far as Illyricum I have fully preached the gospel of Christ.20 And thus I aspired to preach the gospel, not where Christ was already named, so that I would not build on another man's foundation;21 but as it is written,
"THEY WHO HAD NO NEWS OF HIM SHALL SEE,
AND THEY WHO HAVE NOT HEARD SHALL UNDERSTAND."
22 For this reason I have often been prevented from coming to you;23 but now, with no further place for me in these regions, and since I have had for many years a longing to come to you24 whenever I go to Spain-for I hope to see you in passing, and to be helped on my way there by you, when I have first enjoyed your company for a while-25 but now, I am going to Jerusalem serving the saints.26 For Macedonia and Achaia have been pleased to make a contribution for the poor among the saints in Jerusalem.27 Yes, they were pleased to do so, and they are indebted to them. For if the Gentiles have shared in their spiritual things, they are indebted to minister to them also in material things.28 Therefore, when I have finished this, and have put my seal on this fruit of theirs, I will go on by way of you to Spain.29 I know that when I come to you, I will come in the fullness of the blessing of Christ.
30 Now I urge you, brethren, by our Lord Jesus Christ and by the love of the Spirit, to strive together with me in your prayers to God for me,31 that I may be rescued from those who are disobedient in Judea, and that my service for Jerusalem may prove acceptable to the saints;32 so that I may come to you in joy by the will of God and find refreshing rest in your company.33 Now the God of peace be with you all. Amen.